Cum sabotează Guvernul proiectele de fotovoltaice, investițiile în regenerabile: ce este taxa de solidaritate
Legislația din România face o treabă ”foarte bună” în a descuraja investițiile semnificative în energie regenerabilă. Noi proiecte fotovoltaice de anvergură lipsesc de pe meleaguri mioritice din cauza unei așa numite taxe de solidaritate, iar cei care au de pierdut sunt românii care ar putea plăti facturi semnificativ mai mici la energie.
Solar Power Europe este asociația industriei fotovoltaice din Europa, iar Walburga Hemetsberger este directorul executiv. Din această poziție, înțelege foarte bine piața de energie de pe bătrânul continent și, mai ales, conștientizează efectele nu foarte evidente ale legislației locale, precum cea din România. În acest context, a publicat o scrisoare deschisă pe marginea taxei de solidaritate din legislația românească și a efectului dezastruos pe care îl are aceasta asupra viitoarelor proiecte fotovoltaice dezvoltate pe meleaguri mioritice.
Cum își bate statul român ”cuie-n talpă” cu proiectele fotovoltaice
„Evenimentele recente asociate contextului geopolitic european au accentuat tensiunile pe piața energetică. Prețurile ridicate ale energiei electrice cauzate de criza combustibililor fosili, reprezintă principala preocupare a guvernelor țărilor membre UE. Cu intenția de a atenua presiunea economică pusă asupra consumatorilor individuali și a companiilor, statele europene au promovat măsuri și politici de urgență. România este una dintre țările în care modificările propuse sunt semnificative și ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru sectorul energiei regenerabile. Din păcate, există riscul ca schimbarea să fie în rău.
România intenționează să introducă o „taxă de solidaritate” de 100% pe veniturile care depășesc 450 lei. De remarcat că, la 1 septembrie, Guvernul țării a adoptat o serie de modificări ale Ordonanței de Urgență nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile consumatorilor finali pe piața energiei electrice și a gazelor naturale. Această lege taxează retroactiv toți participanții la piață până în luna august a anului 2023.
Nu există nicio îndoială că profiturile extraordinare ar trebui să fie impozitate pentru a finanța măsurile de sprijin pentru consumatorii finali, care suferă din cauza prețurilor ridicate la energie electrică. Dar acestea nu sunt neapărat realizate acolo unde am crede. În România, cea mai mare parte a energiei solare fotovoltaice este vândută fie prin contracte pe termen lung, în care prețul este stabilit între un generator solar și un consumator, fie prin intermediul unui furnizor.
Pe de altă parte, adevărata problemă care stă la baza crizei energetice este prețul gazului, care este mult mai mare în Europa decât în SUA sau în Asia, precum și investițiile insuficiente în surse de alternative de generare a energiei electrice, precum sursele regenerabile.
La 18 octombrie, Comisia Europeană a propus stabilirea unui plafon pentru prețurile de import al gazelor, precum și un cadru care să permită achiziționarea lor în comun. Măsurile menționate ar putea oferi un răspuns la criză, iar noi salutăm aceste eforturi.
Cu toate acestea, sursele de energie regenerabilă trebuie să fie implementate cât mai rapid în sisteme pentru a le oferi consumatorilor energie electrică ieftină, care nu îi afectează negativ din punct de vedere al sănătății.
Taxa propusă în România împiedică investițiile cruciale în proiecte din surse regenerabile.
De ce?
Pentru că nu ține cont de cheltuielile aferente tranzacțiilor financiare pentru acoperirea riscurilor la termen. În beneficiul consumatorilor, operatorii își acoperă vânzările de energie pe baza unor contracte pe termen lung pentru a se proteja de fluctuația prețurilor, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de creșterile de preț ale energiei electrice. Cu alte cuvinte, prin noile măsuri, producătorii de energie regenerabilă vor pierde bani pentru fiecare MWh pe care îl vând, ceea ce pune în pericol din punct de vedere economic companiile de energie regenerabilă și descurajează continuarea investițiilor în potențialul considerabil al României.
Plafonarea la nivelul UE a veniturilor provenite din tehnologiile inframarginale prevede în mod explicit că vor fi luate în considerare „obligațiile contractuale viitoare, precum acordurile de achiziție de energie regenerabilă și alte tipuri de acorduri de achiziție de energie electrică (PPA) sau acoperiri la termen”.
Reforma propusă în România este contrară acestui principiu.
Nu există nicio îndoială că energia solară și eoliană reprezintă principalele soluții pentru reducerea costurilor energiei electrice și a dependenței de importurile de energie. De asemenea, energiile regenerabile oferă și beneficii economice adiționale, precum crearea de locuri de muncă de viitor. Acesta este motivul pentru care credem cu tărie că Guvernul trebuie să își reconsidere abordarea pentru a susține dezvoltarea economică națională și pentru ca România să își mențină competitivitatea pe piața energiei regenerabile.
Este imperios să continuăm să generăm încredere pentru investitorii care au pariat pe această țară și pentru cei care intenționează să o facă. Acest lucru este absolut necesar pentru creșterea economică și pentru soluționarea actualei crize energetice.”, se menționează în scrisoarea directorului executiv Walburga Hemetsberger de la conducerea Solar Power Europe, citată de Economica.net.